Lupta ziarelor pentru „simpaticul avocat” Năstase Botez

Formal, o întrunire a colectiviștilor în sala băilor Eforiei din București a pus capăt prieteniei dintre Năstase Botez și ziarul „Lupta”. „Nu înţelegem ce căutau delegaţii Botoşanilor, Galaţilor etc., la o întrunire în care era să se discute asupra alegerilor comunale din Bucureşti. Ce legătură există între interesele locale ale Botoşănenilor şi ale Bucureştenilor?” se întreba ziaristul de la „Lupta”, continuând ironic la adresa lui Năstase Botez:

„E de datoria noastră să cităm câţiva din delegaţi, şi cu cine să începem?

A tout seigneur, tout honneur!

Moldova de sus era reprezentată prin simpaticul avocat Năstase Botez, care n-a voit nici cu această pensiune să-şi dezmintă linia de purtare politică, croită ab antique (acum trei luni şi jumătate)” („Lupta”, nr. 1240, 8 octombrie 1890, p. 1).

Deci încă „simpaticul avocat” Năstase Botez schimbase partidul, iar de aici încolo putem urmări „bătălia în dialog a ziarelor” „Timpul” și „Lupta” pentru Năstase Botez:

— Eminentul avocat al țării de sus, d. Năstase Botez, a pierdut și protecția ziarului „Lupta”. Acest ziar într-o notiță batjocoritoare râde de isprăvile lui Năstase Botez ca delegat liberal din Botoșani. Ilustrul avocat ar fi exclamat tu quoque, adresându-se unui redactor al ziarului „Lupta”, scria „Timpul” (nr. 266, 10 octombrie 1890, p. 3) și revenea la același subiect pe 11 octombrie:

—  Cetim în „Lupta” – și cita din „Lupta”, nr. 1240, reluând primul citat, pe care l-am reprodus mai sus, încheind ironic, darm de data aceasta, la adresa „Luptei”:

— ...recunoaștem și noi că aceste rânduri ale „Luptei” nu sunt o bătaie de joc, ci o măgulire pentru d. Botez./ Noi nu zicem nimica, numai să-i placă d-sale!” („Timpul”, nr. 267, 11 octombrie 1890, p. 3).

„Lupta” răspundea în aceeași zi, iar „simpaticul avocat Năstase” devenea și „amicul personal”:

— Ziarul „Timpul” caută cu orice preţ să pună zâzanie între amicul nostru personal, simpaticul avocat Năstase Botez şi între noi de la Lupta. Zadarnică şi prezumpțioasă încercare! O amiciţie robustă şi veche ca aceea care ne leagă cu d. Năstase Botez nu se poate zdruncina măcar, prin nici un fel de uneltire fie ea venită din partea oricui („Lupta” nr. 1242, 11 octombrie 1890, p. 3).

„Timpul” amâna răspunsul pentru o zi:

— Mâine vom da „Luptei” răspunsul nostru în această importantă afacere. Făgăduim de acum confraților noștri că nu vor pierde nimic așteptând („Timpul”, nr. 268, 12 octombrie 1890, p. 3).

Și răspunsul apărea, așa cum era promis, pe 13 octombrie, iar „simpaticul avocat” devenea „ilustrul avocat” și „simpaticul membru al baroului”:

— Aflăm din sorginte autorizată că d. Panu colportează pretutindeni vestea că campania odioasă și detestabilă întreprinsă de „Lupta” împotriva ilustrului avocat din Botoșani d. Năstase Botez, se datorește d-lui Em. Frunzescu. Nu vă ascundeți după deget, d-le Panu, ca acele mătuși cari dau și fug! De astăzi încolo vă facem pe dv. personal răspunzător de orice atac nedrept ați mai permite să se adreseze simpaticului membru al baroului din Botoșani. Așteptăm („Timpul”, nr. 269, 13 octombrie 1890, p. 3).

Așteptarea nu a durat mult. Pe 14 octombrie, „Lupta” dădea răspunsul, dezvăluind jocurile de culise, iar „simpaticul și ilustrul avocat” devenea „simpaticul și vecinicul amic”:

— „Timpul” nu încetează de a face tot felul de insinuări la adresa noastră în afacerea simpaticului şi vecinicului nostru amic Năstase Botez, avocatul Botoşanilor. Gurile rele pretind că influența de care se bucură eminentul avocat pe lingă corpul electoral din Botoşani, îndeamnă pe organul guvernamental să-i facă curte spre a-l atrage în apele concentrate. Noi, ca vechi amici, ne simţim datori a-i spune: Năstase Botez, eşti om cu destulă experienţă pentru ca să cazi într-o asemenea cursă. Sperăm că intrigile dlor Filipescu șiToni Bacalbaşa nu vor izbuti („Lupta”, nr. 1245, 14 octombrie 1890, p. 3).

Pe 15 octombrie, după o ședință în primărie, convocată de grupul Mărzescu și colectiviști, „simpaticul și vecinicul nostru amic Năstase Botez” devenea... „cizmar”:

— Năstase Botez, un cizmar care a sfărâmat şi întrunirea lui Sandu Răşcanu de la Chateau aux fleures, ia cuvântul („Lupta”, nr. 1246, 15 octombrie 1890, p. 1).

De data aceasta apărarea „simpaticul nostru amic personal” o lua „Timpul”:

— „Lupta”, ca întotdeauna de rea credință, vorbind de scandalul întâmplat la întrunirea de la Iași, numește pe d. Anastase Botez cizmar. Ne așteptăm ca acești domnișori sa-l numească mâine poimâine cârpaci, covrigiu etc. Din partea „Luptei”, ne așteptăm la orice. Sperăm însă că simpaticul nostru amic personal le va tăia pofta pe viitor de asemenea glume nesărate. Cine are urechi de auzit, să audă („Timpul”, nr. 272, 17 octombrie 1890, p 3).

Așa cum în conflict intrase presa, ziarele se poziționau de o parte sau de alta, după cum sprijineau un partid și altul. Iată poziția „Constituționalului”, care reproducea un reportaj din Iași:

„Sâmbătă seară cetățenii au fost convocați de comitetul liberalilor uniți, în cap cu eruditul profesor și ilustrul senator Ghiță Mărzescu, la o consfătuire comunală, în localul Primăriei. Îndată ce d. Mărzescu s-a urcat la tribună, o parte din auditor a început să-l să sâsâiască și pe urmă să-i strige «Jos Mărzescu și sus Panu». D. Panu s-a urcat la tribună, declarând că chemarea sa fiindu-i suspectă, deoarece vede între cei cari îl strigă și amici ai poliției, nu va vorbi astă-seară. După acestea d. Panu s-a retras. D. Mărzescu încăpățânându-se de a sta la tribună, a fost obiectul unei batjocuri nemiloase din partea unor cetățeni, care îl împroșcau cu inconsecințele sale și nu-i dau răgaz de vorbă. Între acești cetățeni se distingea d. Năstase Botez. Iscusitul palavragiu își pierduse într-atâta cumpătul, încât n-a fost în stare să releveze niciuna din amarnicele întreruperi” („Constituționalul”, nr. 390, 16 octombrie 1890, p. 3).

Imediat, reacționa „Timpul”:

— Pentru ca să curmăm odată discuțiunea cu liberalii-colectiviști de la „Lupta”, am telegrafiat azi dlui Năstase Botez, pentru ca d-sa însuși să se rostească între noi și acoliții dlor Panu – Ion Brătianu. Sperăm că domnișorii de la „Lupta” nu vor pierde nimic așteptând. A bon entendeur, salut! („Timpul”, nr. 271, 16 octombrie 1890, p. 3).

De la Botoșani, Scipione Bădescu, urmărea cu atenție evenimentele:

„O luptă mare s-a încins între «Lupta» și «Timpul» și se continuă cu înverșunare în jurul numelui amicului nostru, d. An. Botez. Ceea ce deșteaptă mai mult interesul nostru în această polemică e că ambele organe de publicitate sunt pe întrecutele în demonstrațiunea amiciei ce fiecare personal poartă ilustrului membru al baroului nostru. Atât confrații noștri de la «Lupta», cât și cei de la «Timpul» fără a susține pe un amic al lor politic, fac cele mai sincere declarațiuni de stimă și considerațiune ce poartă fiecare din ei simpaticului nostru concetățean. Într-acestea d-nul An. Botez, rece și imperturbabil, așteaptă să vadă care din cei doi amorezi e mai sincer și cine cu adevărat îl iubește” (citat după: „Timpul”, nr. 272, 17 octombrie, p. 3)

Iar lupta în jurul avocatului Năsatse, devenit între timp, „eminent jurisconsult”, căpăta proporții internaționale, dezvăluind interese străine în chestiune.

 — Domnișorii rrrrrradicali de la Lupta cred că ne vor învinge prin cinism în campania detestabilă ce au întreprins împotriva eminentului jurisconsult botoșănean d. Năstase Botez. Sfătuim pe acești laterali să-și vadă de treabă. Oameni ca d. Botez nu pot fi ponegriți de niște publiciști triviali, care vor prin aceasta să facă jocul Rusiei. Câtă vreme vom avea o limbă și o naționalitate – patrimoniul bătrânilor liberali –  Năstase Botez va fi mai presus de calomniile organului d-lui Hitrowo. De altfel, suntem siguri că amicul nostru îi va pune la rezon printr-unul din acele răspunsuri energice și fulgerătoare, al căror secret numai el îl posedă, scria „Timpul” (nr. 273, 18 octombrie 1890, p. 3).

Era luna octombrie a anului 1890. O fi răspuns sau s-a ținut departe de luptele ziaristice avocatul botoșănean Năsatse Botez, nu am putea preciza. Exact la o lună, de la acest articol din „Timpul”, ziarul „Lupta” tipărea conținutul unei telegrame:

„O telegramă ne aduce din Botoşani întristătoarea veste că amicul nostru avocatul Năstase Botez a încetat din viaţă. Cu cea mai profundă părere de râu dăm această ştire. Defunctul a fost un om de inimă şi de o perfectă corectitudine în toate actele vieţei sale politice şi private. Trimitem expresiunea adâncei noastre păreri de rău familii Botez” („Lupta”, nr. 1319, 18 ianuarie 1891, p. 2).

Înmormântarea s-a făcut pe 19 ianuarie 1891 la Cimitirul „Eternitatea” din Botoșani.